Criolipoliză


Criolipoliza estetică

Există o părere greşită, larg răspândită, poate din dorinţa de a atrage senzaționalul, că procedura estetică corporală denumită criolipoliză îngheaţă grăsimea. Cei care afirmă acest lucru nu au, probabil, cunoștințe elementare de fizică și anatomie, cunoștințe care ar trebui să fie esențiale atunci când lucrezi într-un domeniu la granița dintre medicină și estetică.

Majoritatea clientelor întreabă până la ce temperatură lucrează aparatul și frecvent întrebarea este dacă ajunge la minus 15 grade.

Invit aceste cliente să își țină o bucată de gheață pe abdomen 5 minute – gheața având 0 grade – și să vadă rezultatul, iar apoi să se întrebe ce se întâmplă dacă vor ține acea bucată de gheață 30 minute pe abdomen… și cum ar fi dacă în cupa de criolipoliză temperatura ar fi de minus 15 grade…

Va garantez că rezultatul ar fi o degerătura de toată frumusețea.

De fapt, criolipoliza nu îngheață grăsimea. Termenul de înghețare este, de obicei, asociat cu apa și se referă la 0 grade Celsius, când apa trece din stare lichidă în stare solidă. Extrapolând, putem numi înghețare sau solidificare procesul prin care o substanță trece din starea lichidă în stare solidă, iar temperatura la care se produce acest proces variază pentru fiecare substanță chimică în parte, putând fi peste sau sub zero grade Celsius.

Motivul pentru care procedura de criolipoliză poate ataca celulele de grăsime fără a răni pielea de deasupra este reprezentat de o diferenţă simplă, dar minunată, existentă la nivel fizic între apă şi grăsime: temperatura de solidificare, numită, impropriu, înghețare. Temperatura la care grăsimea se solidifică și începe să se degradeze este de 4 grade și este mai mare decât temperatura la care îngheaţă apa, care este 0 grade.

De vreme ce pielea conţine multă apă, iar grăsimea nu, se pot aplica pe piele plăci care nu sunt atât de reci încât să îngheţe pielea, dar suficient de reci pentru a îngheţa celulele de grăsime, aşa încât acestea să fie uşor angrenate într-un proces numit apoptoză, sau moarte celulară programată, şi, în consecinţă, să dispară încet, una câte una, în zilele ce urmează tratamentului.

Aparatul de criolipoliză a fost conceput, în mod inteligent şi meticulos, pentru a extrage căldura din ţesuturi prin aplicarea pe piele a unui dispozitiv în formă de cupă cu vacuum care are pe părțile laterale 2 plăcuțe metalice a căror temperatura poate atinge -10 sau -15 grade grade Celsius. Temperatura pielii care vine în contact cu plăcile este continuu monitorizată, pe toată durata procedurii, iar temperatura plăcilor se modifică în funcție de temperatura din interiorul dispozitivului, care trebuie menținută între 2-4 grade Celsius. Pielea care vine în contact cu plăcuțele de metal este protejată în plus de o membrană care conține un tip special de antigel, iar vacuumul pulsat determină schimbarea continuă a punctelor de contact, astfel că pielea nu vine în contact cu plăcuțele o durată de timp suficientă pentru a îngheța.

Dacă ar fi să se aplice ceva sub 0 grade pe piele, s-ar ajunge la temperaturi care ar afecta celulele de grăsime, dar totodată ar produce degerături în stratul dermic superficial. Dacă însă s-ar aplica ceva nu atât de îngheţat pe piele, aceasta s-ar încălzi repede şi nu s-ar ajunge la o temperatură îndeajuns de scăzută la nivelul stratului de grăsime care să atace celuele de grăsime.

Criolipoliza este una dintre procedurile cele mai sigure de reducere a grăsimii. A fost aprobată, de către Administrația Federală pentru Medicamente din SUA în septembrie 2010 şi a fost folosită în siguranţă vreme de aproximativ 5 ani în Europa. Motivul pentru care este atât de sigură este că expunerea la frig nu este dusă la extrem, pentru a distruge instant celulele de grăsime. Expunerea la o temperatură controlată de 2-4 grade iniţiază distrugerea celulelor de grăsime în mod progresiv, fiind necesare 1-2 luni până când se văd rezultatele. Celulele de grăsime expuse la frig se degradează în mod natural, iar produsele secundare sunt eliminate de organism tot în mod natural. Singura contraindicaţie pe care o presupune criolipoliza este cazul rar în care există intoleranţă la frig.

Criolipoliza poate fi uşor neplăcută în timpul primelor minute de tratament, dar vorbim mai degrabă de disconfortul produs de frig decât de o durere efectivă, iar aceasta se transformă repede într-o abia perceptibilă senzaţie de amorţire. Acest sentiment este mai supărător în cazul aplicatoarelor mari. Imediat după procedură, în zona tratată se pot resimţi uşoare furnicături, amorţeală şi dureri. Uneori se pot observa vânătăi vagi, dar este un fapt rar și se datorează mai ales presiunii de vacuum. Durerea poate dura 2-3 zile, dar este asemănătoare febrei musculare. Furnicăturile şi amorţeala sunt o excepție și apar mai ales la persoane cu piele foarte sensibilă și atopică. Criolipoliza nu produce leziuni pe termen lung nervilor.

În cazul aplicării standard a procedurii, nu ar trebui să existe decât foarte puţine vânătăi sau dureri, dacă nu deloc. Uneori, în cazul persoanelor mai slabe, vacuum-ul este aplicat la o intensitate mai mare pentru a se obţine expunerea potrivită a zonei tratate la aplicatorul de frig. Aspirarea mai puternică poate mări riscul vânătăilor.

Companiile producătoare de aparatură de criolipoliză insistă ca procedura să se desfășoare sub supravegherea unui doctor specializat în tratamente corporale, care să fie instruit în recunoașterea primelor simptome de degerătură și să știe să acționeze în consecință.

Criolipoliza este o tehnologie nouă, non-invazivă, care combină vacuum-ul cu tehnologia răcirii controlate, pentru a reduce depozite localizate de grăsime și a le elimina ulterior pe cale naturală, prin sistemul limfatic și urinar

Criolipoliza este folosită în clinicile europene de profil și se bucură de un mare succes, deopotrivă în rândul bărbaților și în cel al femeilor.

Cum acționează criolipoliza

Această procedură răcește în mod gradat temperatura la nivelul subcutanat al grăsimii (stratul care se află imediat sub piele). Temperatura scade până la 2-4 grade Celsius. Această temperatura omoară celulele adipoase fără să afecteze pielea sau mușchii. Iar pasul final – eliminarea acestor celule degradate – se face prin ficat.

Procedura de înghețare a țesutului gras nu necesită incizii și anestezie, precum liposucția și nici injectările care se realizează în cadrul altei proceduri de remodelare, numită mezoterapie. Nu este necesară internarea și nu implică nici un disconfort sau perioadă de recuperare.

Pacientul poate reveni la activitățile obișnuite, inclusiv la exerciții fizice, imediat după terminarea ședinței.

Rezultate Criolipoliză

În funcție de grosimea stratului inițial de grăsime, pierderea va fi între 3-15 mm; în ceea ce privește procentul de țesut adipos, acesta se va reduce cu aproximativ 30%.

Aproximativ 40% din rezultate vor începe să fie vizibile după 15 zile, dar perioada optimă pentru a putea observa rezultatele este de minimum 3 săptămâni. După această perioadă, se poate recomanda sau nu o nouă ședință de tratament.

Câte ședințe sunt necesare?

În funcție de grosimea stratului de grăsime, sunt necesare 1 până la 3 ședințe. Perioada dintre ședințe trebuie să fie de minimum 21 de zile.

Cine sunt persoanele cărora li se recomandă criolipoliza?

Criolipoliza este recomandată pentru toate zonele cu strat de grăsime. Candidatul ideal nu este o persoană obeză, ci o persoană care dorește să reducă stratul de grăsime de pe anumite zone ale corpului: abdomen, șolduri, coapse, fese, brațe etc. Ca orice procedură de remodelare non-invazivă, criolipoliza trebuie asociată cu o dietă ușoară și mișcare zilnică de aproximativ 30 de minute, de exemplu mersul pe jos.

Asocierea imediată a criolipolizei cu o ședință de lipolaser și cu drenajul limfatic crește eficiența de eliminare a țesutului adipos.

Contraindicații

Sarcina, perioada de alăptare, cancerul, inflamațiile acute, problemele renale, ale ficatului, persoane cu pacemaker, diabet, epilepsie, eczeme, boli ale pielii în zona de tratament, implanturi de metal și plastic.

Efecte adverse

Nu există niciun fel de efecte adverse sau complicații, mai mult de o ușoară roșeață a pielii, prezentă câteva ore după intervenție. Rar, pot apărea vânătăi care dispar în câteva zile. În cazul persoanelor cu piele sensibilă, pot apărea degerături de gradul I, de aceea personalul este instruit ca, după 10 minute de la aplicarea cupei de criolipoliză, să verifice starea tegumentului, și dacă acesta este eritematos, să întrerupă procedura.

O altă măsură de prevenție, absolut necesară, este folosirea membranei pentru criolipoliză, adică un șervețel îmbibat în glicerină, glicerina fiind o substanță care îngheață la temperetura sub 0 grade.